Accueil du site > Actualites > GFCOA : a magia hè sempre quì !
 

GFCOA : a magia hè sempre quì !

jeudi 26 janvier 2012, par Journal de la Corse

dice nove anni dopu, a squadra aiaccina ritrova l’ottesimi di finale di a cuppa di Francia dopu avè vintu contr’à Troyes, dumenica scorsa (1-0) in Mezavia. Ùn ci hè chè u Gazelec per caccià meze ghjurnate cum’è quella di a settimana passata. U populu "rossu è turchinu" aspetta, avà, u sette di farraghju è spera, vint’anni dopu avè scuntratu à Monaco, u sicondu quartu di finale di a so storia.

Trà u gazelec è a cuppa di Francia, a sapemu tutti, a bella storia hè principiata dapoi quarant’anni. Ùn si contanu più e vittorie cintr’à squadre di nivellu più altu. Passanu i ghjucadori, dirigenti, addestratori è sustenidori, a magia hè sempre li stessa. Cusì, dumenica scorsa, u populu "rossu è turchinu" s’hè ricurdatu tanti è tanti mumenti passati quì, in Mezavia. Cù sta squadra, ci hè sempre qualcosa, basta ch’ella ci sia a cuppa di Francia. Toulouse, très settimane fà, avia dighjà cunnisciutu l’ambiante di Mezavia è persu (1-0). Dumenica, l’Aiaccini anu francatu un altru passu. Anziani ghjucadori (Jean-Marie Ferri, Laurent Muselli, Charles Sialelli, Charles Alessandri, Bati Gentili è d’altri) dirigenti d’oghje è d’eri (Patrick Lugrezi, Dédé Di Scala, Michel Appietto), tutti eranu ghjunti per vede i soi vince è fà chè sta magia perduressi. Cum’è un simbolu, ghjè Pascal Risterucci, purtieru di l’anni sessanta, ch’ hà datu u primu calciu di sta partita. È quelli ch’ùn so micca ghjunti anu avutu tortu, chè tutti era fattu per a vittoria di i "rossi è turchini" : una meza ghjurnata bell’assulanata, un mondu scemu (4000 parsone) a communione trà l’ondeci (ancu deciottu) diavuli rossi è i so sustenidori, un picculu ballò signatu da Michaël Colloredo (ch’era dighjà statu u turmentadore di Toulouse à u giru di nanzu) chì bastava per mette u "focu", qualchì ballò caldi, caldi cacciati à l’ultimu mumentu d’ a difesa o d’u purtieru "rossu è turchinu", un pocu d’emuzione, una manza di ghjurnalisti. Un mancava chè l’apertura di u "Côté route" per fà di stu mumentu, una festa maiò. Innò, u gazelec, ùn pudia perde. Ci vole, di sicuru, à ringrazià tutti i ghjucadori per ciò ch’elli anu fattu è dinò Dumè Veilex, u "macu" aiaccinu per avè letu u ghjocu cum’è ci vulia, aspittendu a so ora per sciaccà a so piulata à sta squadra di liga 2.

Ritruvà i quarti di finale vint’anni dopu

Cuncentrazione, rigore, fede anu permessu à l’Aiaiccini, tredec’anni dopu, sempre per i sedicesimi di finale, di piglià a so rivincita contru à Troyes. L’ACA è u Sporting anu persu, u gaz serà, dunque, a sola squadra corsa, à participà à l’ottessimi di finale di a cuppa di Francia u sette di farraghju chì vene. Attenti, ancu s’è l’Aiaccini averanu a furtuna di ghjucà in casa soia à u prussimu ghjiru, ùn ci serà nè Liga 1 nè Liga 2 in faccia ma Drancy, una piccula squadra di CFA (gruppa A, 12esima piazza). Sò vint’anni chè a squadra aiaccina, ùn avia micca francatu duie giri contr’à squadre di nivellu più alte (1992 : Toulon è Saint-Etienne, duie squadre di prima divisione). Ùn si sà, per avale, s’è u Gazelec anderà luntanu in sta cumpetizione. Ciò chì hè sicuru hè chì sta generazione scrive una bella pagina di a so storia. Aspittemu, avà, di fà dinò tremà u vechju stadiu Ange Casanova.

F.P.

Répondre à cet article